Solomonarul

SOLOMONARUL

Private collection, 70 x 100 cm, acrylics & gouaches

RO-

Solomonarul este o demidivinitate a mitologiei romane, pastorul stihiilor, al norilor si al hachitelor acestora. Intetiile sale depind, conform traditiilor de la tara, de purtarea mai mult sau mai putin buna a taranilor. Daca secetea lovea pamantul, oamenii il incantau sa aduca ploile. Daca insa oamenii nu erau “cuminti”, rasplata nu intarzia si Solomonarul trimitea peste taramuri grindina si furtuna.  Asadar, solomonarul avea un rol complex – atat de legiuitor (deci detinator al codului moral al omului si calau, atunci cand cazul cerea acest rol), cat si de imblanzitor al meteorologiei. El este, mai presus de toate si detinator al secretelor lumii si al Vamilor vazduhului. Initiat al tainelor cerului si stapan al balaurilor purtatori de vreme buna sau rea. Numarul acestor calugari era relativ mic, deoarece initierea lor era indelungata si dificila.

Infatisarea lor, conform legendelor, este una groteasca, specifica ascetului scufundat in dimensiuni superioare lumii in care traim – arata ca un urias salbatic, cu parul roscat si neingrjit, ochi bulbucati, ba chiar este descris precum un monstru demonic, avand “cozi de pene la subtioara si noada terminata printr-o codita”. Imbracamintea lor este zdrentuita si poarta ” 7 pieptare de care nu se leapada niciodata, nici in toiul verii”.  Poarta, precum Solomon, obiecte magice – de el atarna traiste in care tine o toporisca de fier descantata, un frau din coaja de mesteacan, o carte ce cuprinde intelepciunea cerului si pamantului. Are la gat atarnata o toaca mica de lemn, fiind un simbol al paratrasnetului – iar atunci cand bate din toaca, toate spiritele-stihii, Vantoasele si ropotinele vuiesc in cer. Traieste in pesterile muntilor, acolo unde unele legende spun ca scrie cartea intelepciunii lumii. Asa cum numerosi oameni spirituali de diverse religii, de la iudei la hindusi s-au autoexilat in pesteri pentru a se deschide adevarului spiritual si pentru a stapani luma efectelor in care noi, oamenii traim astazi.

Cifra 7 graviteaza in jurul tuturor legendelor Solomonarilor (cifra divina, magica, de bun augur) – are 7 pieptare, solomonarul este cel de-al 7-lea fiu de-al celui de-al 7-lea fiu era ales sa fie initiat in  scoala Solomonariei (cetatea Babariului) , de pe Lumea de dincolo, din vremurile stravechi, conform legendelor; apoi, dupa indelungate probe, doar unul din 7 copii era ales sa devina Solomonar, restul fiind trimis sa traiasca o viata obisnuita. Cel ales ramanea sa fie protector al tuturor fenomenelor meteorologice. Balaurul Solomonarului este un sarpe pe care nu l-a vazut omul timp de 7 ani.

Cand pornea la descantat balaurul, se suia pe munte unde gaseau un iezer tainuit sau lac vulcanic pe care prin magie il ingheta, apoi  descanta balaurul. Cu toporisca de fier spargea gheata si incaleca balaurul pe care il domesticea prin alte formule magice. In unele legende, era ajutat si insotit de moroi (zombie ai mitologiei noastre). Atfel, cand solomonarul smucea fraul balaurului, acesta era manat oriunde dorea stapanul sau, pornind furtuni si grindina.

Avem 2 identitati ale acestui ascet cu puteri magice, una alterata si una originala: 

1. o data cu venirea crestinismului pe teritoriul nostru s-au facut eforturi sustinute in scopul demonizarii lui (din daimon el este transformat in demon) – satenii erau convinsi ca acest personaj este unul demonic. Furtunile si grindinele ce se abateau peste roadele pamantului lor erau atribuite solomonarului. Pentru a le indeparta, contra-solomonarii (oameni care pretindeau a fi fosti solomonari) practicau descantece si se rugau figurilor crestine pentru protectia fata de razbunarea demonica a solomonarului. De asemenea, daca oamenii luau de veste de o furtuna, bateau clopotele bisericii si grindina cotea spre padure si munte. 

In general, toate personajele credintelor pagane au fost fie demonizate (cum am exemplificat mai sus), fie inglobate de crestinism pentru ca aceasta din urma sa se impuna asupra spiritualitatii satului (in acest caz, Solomonarul este transfigurat in Santilie, purtatorul ploilor si al norilor, subordonat lui Dumnezeu) .

2. identitatea originala a sa – solomonarul este mostenitorul cultural al kistai-lor sau skistai-lor, cunoscuti si drept kaptobatai, calugari precrestini abstinenti, calatori ai cerului cu puteri supranaturale. Solomonarul uneori este asemuit cu samanul. El este o figura enigmatica, magica cu puteri de vindecator, cu purtare de om sfant, un “calugar” pagan. Despre cei ca el se spune ca sunt “Cei ce se hranesc cu aer”, adica cei care postesc.  

Si etimologic descoperim 2 identitati diferite:  solomonarul pare a fi mostenitor al calitatilor pe care imparatul iudeu Solomon le detinea – intelepciunea, curajul si abilitatile magice. Ba chiar, conform literaturii arabe, detinerea de obiecte magice pare a fi un alt lucru comun cu regele Solomon.

Insa alte nume din popor ale acestui personaj dovedesc provenienta precrestina a acestuia – salmani, hultani şi zgrebunţaşi. Pornind de la denumirea populara de “salman”, ajungem la alta sursa a magiei si puterii acestui personaj. Entitatea “sal” provine de la numele figurii principale din panteonul romanesc, Zalmoxe – sau Salmoxe, intr-o alta forma atestata a lui. Elementul “man” inseamna (om) “mare”. Zalmoxe era cunoscut ca fiind un OM superior, un creator divin al vremurile precrestine.  Asadar, solomonarul pare a fi  preotul initiat al cunoasterii divine pe care Zalmoxe o stapanea.  Insa, asa cum Mircea Eliade a zis, nu vom sti niciodata sigur deoarece “(…)ideile si practicile religioase (fiind tainice) ale geto-dacilor sunt fragmentare si aproximative.”